Vluyisirea a lui Iacov

Fără categorie 11/09/2026

Articol teologic shi reflecție

LUPTA A LUI IACOV – VLUYISIREA

Unã adãncã meditație trã siguranța prezenței a lui Dumnezeu tru bana di credințã


Lupta a lui Iacov – vluyisirea

Voi zburim trã vluyisirea (blagoslovenia) pe cari Iacov o tsia cu stãruințã, pãnã tru atãtu cã i-a pusa condiția a Anghellui:

„Dacã vrei s-fugi, treabe s-mã vluyisești!”

Țe ne intrigheazã easte cã Iacov era deja vluyisit di tatãlu a lui, shi acheastã vluyisiri fu confirmatã di Singurlu Dumnezeu tru timpul a cãlãtoriei a lui, cãndu se videa clar cã easte cu el shi îl vluyiseashte cu vedere. Mai multu, Iacov singur declarã cã Dumnezeu easte temelliul a succesului a lui (Gen. 31:9). Easte acheastã declaratie doar la nivel declarativ, trã cã tru acheastã marturisiri zburashte la fii-le a socrlui a lui? Poate cã el tru realitate nu fu convins cã vluyisirea a lui Dumnezeu fu vreunã oarã cu el. Acheastã presupuneri se confirmã di cerirea ulterioarã cu stãruințã a vluyisirei nintea Anghellui-luptãtor.

Țe easte tru adevãr vluyisirea?

Tru sfãrșitu, țe easte acheastã vluyisiri? Ne simțim noi vluyisiți? Avem siguranța tru vluyisiri? O dorim noi? Mai ninte di toate, dacã nu o dorim, ceva nu easte ghine, treabe s-revizuim atitudinea a noastrã, trã cã atunci suntem independenți di Dumnezeu, a acheastã nu easte spre ghine. Dacã acheastã parte easte rezolvatã, arãmãne s-descoperim țe facem cu acheastã siguranțã.

Se pare cã vluyisirea trã Iacov fu simțimintlu a prezenței a lui Dumnezeu cu el. Achestu simțimentu îi lipsisea (uneori). Vã recunoașteți tru achestu simțimentu? Sunt perioade tru banã cãndu, se pare, se adunã „eshecurile”, necazurile, i cum vrem s-le mai numim, shi stau adunate shi se prind di noi. Rãul nu vine niciodată singur, cum se spune. Shi tru bana a credincioslui se ntimplã aproximativ la fel.

Ca shi cum rãul se abtsine i easte abtsinut di cineva un timp, iar apoi se varsã pisti noi totlu diodată. Deoarece cu virtuțile stã rãu, iar cu stãpãnirea di sine shi mai rãu, prima variantã cade. Acheastã nseamnã cã easte abtsinut di vreun anghel — ca angheljlji di la Apocalipsã cari tsin cele 4 vãnturi — shi cãndu are licența semnatã, ncepe cu zgomot shi frecaye. Intrebarea cheie: iu easte Dumnezeu tru astfel di momente? Ne priveazã Dumnezeu temporar di vluyisirea a Lui? Fu plecat atunci tru concediu, ca Ilie cari ironiza pe falșii dumneveilji ai rivalilor-închinători di pe Carmel?

„Locurile periculoase shi grele sunt tocmai cele tru cari El easte mai multu ca niciodată lãngã noi.” — Ellen G. White

Marele Purtãtor di sarcini easte atunci mai activ ca niciodată. Suferința ne întunecã oclji, cãci dacã oclji a noștri s-ar deschide, ca ai slujitorlui a lui Elisei, am videa cã cei cari sunt cu noi sunt mai mulți decãt dușmanii. S-întoarcem privirea di la necaz shi pericolul tru cari suntem peste tot iu mergem, shi s-privim vluyisirile pe cari Domnulu le-a rãsspãndit di la un capãtu la altulu a cãii a noastre.

Vluyisirea easte, dar noi nu o vedem! Vluyisirea fu cu Iacov, dar el nu o putea percepe. Vluyisirea înceteazã s-fiei atunci cãndu uitãm cã vluyisirea easte. Shi va s-aparã din nou cãndu ne va s-ne amintim cã easte. De asemenea spune E. White: Înceteazã s-te îngrijorezi trã ca s-nu întristezi Duhlu Sfãntu! …Totu cerlu easte preocupat di binele a nostru (vluyisirea); iar îngrijorarea shi frica a noastrã întristeazã Duhlu Sfãntu a lui Dumnezeu. Orbi la vluyisiri.

Viziunea Edenicã shi capcana îngrijorãrilei

S-au deschis oclji a noștri tru Eden trã s-vedem binele shi rãul? I s-vedem doar rãul. Adevãrlu easte cã tendința generalã easte s-vedem doar țe se ntimplã rãu. Dacã un prieten vã face 9 binefațeri shi doar unã neplãcere, toate vluyisirile sunt uitate, shi accentlu arãmãne doar pe lucrul neplãcut. Shi apoi finish cu prietenia. Astfel di prieteni… mai bine s-nu ai. Dar dacã Domnulu ne dã binele, spune Iov, nu treabe s-primim di la El shi rãul (deși nu El easte sursa a achestui rãu)?

Prieteni, lecția a încrederii liniștite, a duhului împăcat cu propria soartã (soarta pãmãnteascã plinã di necazuri shi prigoane, dar apoi di slavã veșnicã), a păcii a sufletului a nostru adesea tulburat: aște easte țe easte plãcut Domnului. Cãci nu ne se cere s-banãm mai multu di unã zi pe rãnd. Sarcina nu easte mai mare, nu treabe s-fiei mai mare, chiar dacã noi singuri o facem shi uneori banãm anj di îngrijorare concentratã adunatã tru unã singurã zi.

Taina a vluyisirei divine

1

Responsabilitate trã altsilji

Iacov se luptã la râul Iaboc trã siguranța, binele, vluyisirea a familiei a lui mari — trã cei cari sunt sub responsabilitatea a lui.

2

Slujirea a aproapelui

Cum slujescu shi cinstescu pe Dumnezeu cãndu El easte sus? Slujind shi cinsteanda pe vecinlu a meu tru fiecare zi — fizic, material, duhovnicește sau psihologic.

3

Biruința pisti eu-lu

Lupta cu egoismul shi eu-lu prin jertfã di orice fel easte metoda di apropiere di modelul a lui Iisus. Cãndu banãm tru dragoste, cerlu se bucurã!

Fãgãduința a unjei garanții divine

Domnulu a nostru nu ne amăgeashte: El ne dã vluyisirea garantatã 100% cãndu vom merge pe acheastã cale. Shi s-nu uitãm altu momentu: s-intrãm tru posesia a vluyisirei pe cari deja ne-a dat-o, dar din cauza orbirii nu o vedem.

„Cãci Eu știu gãndurile pe cari le am trã voi, zice Domnulu, gãnduri di pace, iar nu di rãu, trã ca s-vã dau un viitor shi unã nãdejdi.”

„Tru liniște shi nãdejdi va s-fiei puterea a voastrã.”

— Ieremia 29:11; Isaia 30:15